| 
  • If you are citizen of an European Union member nation, you may not use this service unless you are at least 16 years old.

  • You already know Dokkio is an AI-powered assistant to organize & manage your digital files & messages. Very soon, Dokkio will support Outlook as well as One Drive. Check it out today!

View
 

Cosmoglotta A 108 (may-jun 1936)

This version was saved 5 years ago View current version     Page history
Saved by Dave MacLeod
on April 20, 2019 at 7:18:18 pm
 

COSMOGLOTTA, may-junio (Annu XV.) No 3 (108) 

 

Li cronica in li suplement trimestral "INFORMATIONES"

 

Contene : UNIVERSE, GEOGRAFIE, TÉMPORE, TEMPE, MINERALES, PLANTES, ANIMALES

 

VOCABULARIUM DEL DE INTERESSE IN OCCDENTAL 

 

UNIVERSE 

 

Nómines : cáos, crea-t-ion, crea-t-or, munde, cosmo, natura, ciel, firmament, sidere, meteor, astre, glob, stelle, stelle fix, nebulose, con-stell-ation, galaxe. via galactic, centre de gravitation, baricentre, astre volant, comet (cap, caude), planet, anell, aerolit, orbite, zodiac, ecliptica, sole disco, radie, ascension, descension, ombre, pol, eclipse, horizont, zenit, nadir, observa-tion, observa-t-oria, stelle de vésper, equinoct-ie, cosmografie, cosmologie, uranografie, mesuration, gravitation, sistema planet-ari, deviation, aberration, perturbation, cicle, limb, gradu, minute, seconde, equator, equatorial, longitudine, latitudine, azimut, apogé, perihelie, aphelie, movement, planisfer, telescop, rotation, rect ascension, parallax, oculare, objective, -  Lune (fase, demi-lune, satellite, disc lunari, quarte del lune, lun-quarte, crescente, falcate lunari, lun-corn, halo del lune, crater, eclipse lunari). 

 

Adjectives : Universal, natural, mund-an, cid-an, celet, stell-at, stell-ari, interstell-ari, stell-ut, con-stell-at, sol-ari, lun-ari, astral, sideral, filant, horizontal, inmesurabil, in-terminabil, central, a-centr-ic, pol-ari, cao-t-ic. 

 

Verbes : constellar, lucer, scintillar, scintill-ear, brilliar, gravitar, deviar, observar, catalogar, aparir, rotar, splender.

 

GEOGRAFIE 

 

Munde : Pelmel, cáos, brodula, terra, terralob, glob terral, sfere, hemi-sfere, meridian, equator, tropico, axe, pot, longitudine, latitudine, punctu vertical, zenit, antipode, mura-carte, land-carte, carte geografic, insul, peninsul, demi-insul, continent. 

 

Punctus cardinal : Nord, west, ost, sud, — Oriente, levante, occidente, septentrion. — Adj. : austral, meridional, occidental, septentrional. boreal, arctic, pol-ari, westal, tropical. 

 

Land : suol, plató, steppe, savann, desert, coiline, fund-terren, kyss-terren, terraplen, hum, terre vegetal, cava, foss, cav-itá, incavatura, in-profund-ation, fore, tunnel, grotte — morass, palud -, erica-lande, forest, Silva (bosc), boscage, jungle, densallia — prería, llanos, pampa, tundra — país, region, territoria, provincia, frontier, limit,

 

— Stalagmite, stalactite, alluvie, gleb, plic, sand, pare, lapid, 

Tremorr de terre - terr-tremore, volcan, crater, eruption, lava, sucusse.

 

Montania, monte, sommit, cime, culmine, agullie de monte, later, pede, punt, dive, valley, defilé, precipitie, declive, ramp, strette, pass, abiss, glaciera, glacie montan, nive-glacie, firn, lavine, moren, rocc, rocc-age, rocc-allia, petrallia, valley-ette, cluse, glacis, scarp, plató, altiplanage, alt-age, mont-ette, line, alt-ore, altitudine, alt-age, belvdere, excavation, hipogé, cripte, catacombe, grotte, caverne. 

 

Riveres: fluvie. river, torrent, cascade, cataract, scluse, ravine, lago, stagne, flac, sediment, alluvie, flottagie, barre, flue. 

 

Mar: ocean, marea, flut et reflut, archipelag, insul, insul-ano, demi-insul, peninsul, promontorie, cap, lingue de terra, istme, atoll, fiord, diga, barrage, littorale, plage, rive, costa, dune, golf, strette, mar-strette, col de mar, alluvie, sedimente

 

-33- 

 

 

de mar, sand-banca, sand-riff, cliff, unde, scum, undi-ruptie, nivell de mar, afflute, glacie flottant, iceberg, fund, grund, profund-age, bass-fund (Vider anc: navigation).

 

Adj.: declivi, inclinat, terr-an, sub-terr-an, bass, alt, extendet, abrupt, scarp-at, mar-in, ocean-ic, - a-bass, a-valley - ad-alt, a-monte.

 

Verbes: Terr-ar, in-terr-ar, de-terr-ar, cultivar, crescer, grimpar, climbar, scarpar, descender, ascender, dominar, fluter, marear, flut-ear, fluer.

 

TÉMPORE

 

Mill-enie, cent-enie, secul, annu, semestre, trimestre, seson, solsticie, equi-noct-ie.

 

Sesones: verne, estive, autune.

 

Mensus: januar, februar, marte, april, may, junio, julí, august, septembre, octobre, novembre, decembre.

 

Dies del semane: lunedí, mardí, mercurdí, jovedí, venerdí, saturdí, soledí. - Week-end (Fine de semane).

 

Quel die? ante-yer, yer, hodie, deman, pos-deman, antey-an die, sequent die.

 

Partes del die: aurora, alba, comensa del matin, matin, midí, pos-midí, vésper, crepuscul, nocte, mi-nocte. - Hor, minute, seconde, moment, instant.

 

Festes: Fest-die, Carema, Passione (Sant Venerdí, Grand Venerdí), Pasca, Pentecost, Fest de omni santes, Crist-fest (Crist-nascentie, Cristmas), Epifanie, Festa del « Corpus Cristi », Annunciation.

 

Li signes del zodiac: agno, tauro, gemelles, cancer, leon, virgina, balancie, scorpion, sagitario, capricorn, versero, pisces.

 

Almanac: annuarium, calendare, folie-calendare, anniversarie, commemoration annual, jubileo, annu jubilari.

 

Periode: epoca, future, futur-itá, passate, present, termine, fine, limite, finition, termination, tron, succession, ordine.

 

Adj.: quoti-di-an, di-al, di-ari, quant-esim, poc a poc, gradu-al, success-iv, matin-al, noct-al, moment-al, moment-an, hor-al, secul-ari, cent-en-ari, canicul-ari, simultan, sam-moment-an, accurat, precis, exact, punctu-al, precipitat, super-hastat, oportun, in just tempore, ye tempore, in bon tempore, strax, prompt, tempor-ari, bentost, desde long, de tempore a tempore, incessant, continui.

 

Verbes: april-dupar, april-ar, passar li nocte, per-noct-ar, noct-ear, vigilar, a-vigil-ar se, matin-ear, alb-ijar, hivern-ar, estiv-ar, ajornar, procrastinar, aperter, comensar, finir, terminar, cessar, passar, per-viver, tardar, hesitar, prolongar, prorogar, dar tempore, urger, esser urgent, trenar in longore.

 

TEMPE

 

Barometre, termometre, meteorolog, meteorologie, - climat, temperatura, zone, atmosfere, aer, cal-ore, torrid, frig-ore, frig-id-itá, frig-id-ess, frost, tep-ore, tremore, sicc-ore, polve, humid-itá, vapor, nebul, nebul-itá, rosé, current de aer, sufflada, virl, burrasc, squall, vent, zefir, brise, tempest, storm, ciclon, tifon, uragan, storm-flut, storm-vent, sud-vent, fön; - tonner-tempe, fulmin-tempe, mal-tempe, pluvie, diluvie, in-und-ation, ciel-arc, arc in ciel, grel, grel-un, nive, niv-un, flocc, glacie, degel, electric-itá, tonner, fulmin, vesper-rubie, nubes (cirrus, cumulus, nimbus, stratus), tempe inconstant, variabil, april-tempe - Gela crinosi, pruine, caude de glacie, stalagmit, stalactit.

 

Adj.: Cal-id, frig-id, tep-id, frisc, glaci-al, sicc, humid, nebulosi, pluvi-osi, seren, clar, trubli, in-pur, obscur, in-seren, nub-os, torrid, impetu-os, severi, rigor-os, niv-os, niv-al, stormi, storm-os.

 

Verbes: Cal-er, tremer, temperar, soflar, ventar, gutt-ear, pluviar, tonner-ar, humid-ar se, in-nebul-ar, suda-r, a-clar-ar se, as-seren-ar se, stormar, storm-ear, gelar, degelar, gelar se, rigid-ar se, grelar, nivar, niv-ear, noct-ear, crepuscul-ar, obscur-ar, eclipsar.

 

-34-

 

 

 

Pro quo li del es blu ? Desde pluri millenes de annus, li homes canta, in lor poemas plu o minu immortal, li ínmaculat azur del ciel. Ili ne questiona se pro quo li cielan vulte apari blu, e tamen ti question es elementari. Ti fenomen es explicat scienticmen desde poc annus, mersí al recent studies pri li substanties nominat coloides.

 

Quande on introducte in un liquid cert substanties in tre fin particules, ti substanties monstra subitmen eclatant colores queles ili ne have habitualmen. Ti optic fenomen es debit al facte que un parte del luminosi radies - por exemple li radies con curt undes — es deviat pro li presentie del tre fin particules, quel lassa passar solmen li radies con long undes. 

 

Ma on save que li blanc lúmine del die - blanc solmen por nor ocules — es composit de un multité de luminosi undes, li unes curt, li altris long. Si on regarda li liquid precitat obliquimen, it apari blu ; si li lúmine traversa it completmen, it apari rubi. Li obtention de ti luminosi efecte es possibil solmen si li particules introductet in li liquid have un longore determinat, variant inter 10.000-im e 1.000.000-m de millimetres. Ti substanties es designat per li término de « colloid » (de grec Kolla quel significa colla). 

 

A ti fenomen optic es debit precismen li blu color del ciel. Li sole, plazzat lateralmen, invia su lúmine tra li atmosfere quel noi regarda perpendicularmen contra li nigri fund del astral spacie. Li blu radies, con curt undes, del solari lúmine es deviat vers li terre per li particules del aer. Ye li sole-descension, li rubi radies, con long undes, apari nos sub li aspect del vésper-rubie. Egalmen per ti fenomen es explicat li rubi color del lune ye su ascension e su descension. Ti fenomen de deviation del colores es nominat « opalescentie » in fisica. 

 

Li destruction del icebergs. Li grand icebergs, quam ti quel fat naufragear li « Titanic » ante 24 annus, posse esser destructet mem al « thermit ». To es un mixtura de ferr-oxide e de polve de aluminium, quel developa un calore de 2000 a 3000 gradus C. It sufice posir 50 kg. de thermit sur un iceberg por que li alt temperatura decomposi li aqua in oxigen e hidrogen. Li hidrogen explode, e li iceberg deveni simil a un vulcan in eruption. Unesimmen tot rubi, poy in omni colores, it bentost desapari in li aqua. 

 

Li Americanes ha ja constituet un brigade de « destructores de icebergs ». In april e may 1935, on ha talmen destructet, proxim Terre-Neuve, 624 icebergs. 

 

-35-

 

 

Yelb nive. In marte 1936 yelb-rubi nive ha cadet in li valley Engadine e in li region del Simplon in Svissia. Simil observationes ha esset fat in Tirol (Austria). Anc in Locarno on anuncia pluvies de yelb color. 

 

Ti fenomen ne es ínconosset del scientistes quel constatat it 

sovente. On suposi que it acte se pri li sand del Sahara chassat til grand altores per tempestes e quel cade sur li suol con li nive, dante a it su yelb color. Li eruption del Krakatoa in 1883 ha demonstrat que li polve posse esser sublevat til enorm altore. Ti polve projectet til li stratosfer expandet se tam mult, que on posset constatar it in Europa, in nocte, quam un brilliant vele lucidat del sole.

 

Un teorie scientic confirmat. Un pluvie de meteorites ha cadet recentmen in Arizona, in U. S. A. Scientistes, venit por examinar les, ha esset surprisat trovar in li interior de ti cielan córpores, un sat grand numere de micro-organismes. To esset micrissim entes vivent situat inter li animales e li plantes. Ti decovrition apari tam plu important que it sembla confirmar li old teorie de Helmsholtz, secun quel li tot vive terran proveni del gérmines cadet del stelles con li meteorites. Li adversarios de ti teorie sempre declarat que, traversante li atmosfere, li meteorites deveni incandescent e que omni vive es destructet. Nu, on deve constatar que li calore ne penetra til li interior del grand meteorites ; li sensational decovrition fat in Arizona pruva it inrefutabilmen. 

 

Li dangere del fúlmine. Desde alcun annus on renunciat li opinion que li restada in li forest durant stormes es dangerosi. Recent statistica pruva que in dens forestes format de presc egalmen grand árbores li colpes de fúlmines eveni relativmen rar. Solmen ta u grand spacies existe inter li árbores o u singul árbor mult eleva se súper li circumité, li probabilitá de fulmincolpes es plu grand. Li multitá de presc egal grand árbores efecte per compensation e absorption al electric tension. 

 

Ultra to, fúlmine cadent in forest, certmen vell sequer along li árbor e vell ear per li radicas in li suol. Do li fúlmin-dangere ne es grand por hom stant inter li árbores de un foreste. Mult plu grand es li dangere sub solitari árbor, e in maniere general de omni objecte quel es li max alt punctu de vast terren. Pro to, on mey ne serchar protection contra storm sub un árbor, plu bon on mey ear rapidmen in un forest. 

 

-36-

 

 

 

A: Cumulus

B: Stratus

C: Cirrus

D: Cirro-cumulus

E: Nimbus-fractus

F: Nimbus-mammatus

 

LI NUBES. Omnes save que li nubes es tre divers in form e in intensitá. Pro to li scientistes ha dat nómines, extraet del latin, al max caracteristic varietás. Noi va descrir tis quel omni hom cultivat deve conosser.

 

 

In prim it es amusant constatar que quande infantes o non-artistes dessina un paisage, ili instinctivmen mette li nubes in li vacue locos del ciel, it es inter li árbores, por que lor contures ne es celat (fig. A.). In plu, li nubes dessinat del infantes simila presc sempre un long terr-pomme! Un artist vell acter altrimen e far passar li nubes detra li árbores e domes (fig. B.). Talmen es li paisage mult plu versimil e natural.

 

Concernent li species de nubes, vi li max importantes:

 

-37-

 

Comments (0)

You don't have permission to comment on this page.